luni, 24 august 2009

Doua oceane albastre

Ai tai ochi albastri,plang,si sunt tristi,
Ma intreb oare daca mai ai lacrimi,cum rezisti,
Unde-ti este cerul de alta data,
Toata viata,speranta-ti e uitata.

Uita ce ti-a facut,uita cat il iubesti de mult,
Adu-ti aminte de clipele fericite,
Cele ce merita tinute minte,
Si lasa de-o-parte durerosul sfarsit,
Si toate clipele cand din cauza lui ai suferit.

Lasa sa rasara iar,
Soarele pe cerul ce-l ai in privire,
Lasa sa se risipeasca norii de ploaie,
Ce-ti uda obrajii cu picaturi nesfarsite,
Lasa sa se usuce si ultimele lacrimi nefericite.

Bucurate de viata,gandestete la ce ai nu la ce ai pierdut,
Esti inca tanara,mai ai de trait inca mult,
Mai poti iubi de mi si mi de ori,
Vei plange sau vei rade,nu va mai conta,
Stiind ca ai avut,si ai iubire in viata ta.

Ninge

Afara ninge cu fulgi mari de nea,
Eu stau in casa langa foc,alaturi de ubyta mea,
Stam si ascultam cum viscoleste,
Simtim cum in aer iubirea pluteste.

In bratele tale,ma simt in siguranta,
Si stiu ca si tu,in ale mele,
Straluceste precum o stea,
Esti sus pe cerul din inima mea.

Ochisorii-iti caprui,nepretuite nestemate,
Buzele-iti dulci,cat de minunate,
Parfumu-iti ametitor,ma-nebuneste,
Ma faci cel mai fericit,
Ca dragostea mi-ai impartasit.

O poveste de iarna

O vacanta la munte,
Focul arde-n semineu,
Afara ninge si e rece,
Dar alaturi de tine sunt eu.

Bem o ciocolata calda,
Privim prin fereastra inghetata,
Privim fulgi grei cum cad,
Te tin aproape,te tin la piept,
Totul e frumos...timpul trece-ncet.

Brazii odata verzi,
Sunt acum acoperiti de nea,
Drumul este alb de asemenea,
Esti aici cu mine,ubyta.

Avem provizii cat pentru o iarna-ntreaga,
Dar nu vom sta atat,
Cand vor da ultimi fulgi,
Vom fi plecati demult.

Dar deocamdata,
Numai ce am venit,
Alaturi de tine sunt cel mai fericit,
Sunt eu,si cu tine,
Pana la sfarsit

Un film romantic,
Ruleaza pe televizorul mare,
Vantul incepe sa sufle si mai tare,
Ne acoperim cu patura ce era pe pat,
Alaturi de tine,prada somnului cad.

(^.^°)

Dimineata te trezesc cu un sarut,
Eu ma trezisem demult,
Un mic dejun am pregatit,
Si ciocolata calda,de nelipsit.

Ma saruti,si te ridici,
Vi la masa,apoi imi zici,
“Iti multumesc,iubire”,
Cat de fericit sunt alaturi cu tine.

Poezie pentru Ruky Ruky

Tot ce am de la tine sunt doar cateva fotografi,
Cu toate ca nu vorbim de mult timp,ai ajuns sa ma sti,
Poate chiar mai bine decat unii prieteni apropriati,
Si cu toate ca tu ma sti,
Despre tine nu stiu mai nimic,
Esti un mister desavarsit.

Felul tau de a fi mi-a inspirat incredere sa-ti marturisesc,
Ce simt,cum sunt,ce imi doresc,
Niciodata n-as putea sa te ranesc,
Imi esti cea mai buna amica,
Esti simpatica si frumusica.

Esti diferita de majoritatea celor de care sunt inconjurat,
Sinceritatea si inteligenta sunt calitati de admirat,
Daca mai luam in calcul infatisarea angelica esti de vis,
Esti o fata careia raiul ii este promis,
Raiul si tot ceea ce inseamna Bine,
Un inger alaturi de tine.

Mai trist decat un zambet trist

Nu este nimic mai trist,
Decat sa nu zambesti,
Mai bine un zambet trist,
Decat de el sa te lipsesti,
Imi zicea de obicei o fata,
Ruky Ruky,este porecla ei,gasita-n joaca.

Da-mi voie sa te contrazic,
Da-mi voie sa iti zic,
Ca mai trist decat un zambet trist,
Este un zambet fals,de decor,
Un zambet aruncat intamlator,
Ce ascunde ceea ce se intampla in interior,
In interiorul celui ce zambeste,
Ascunde ceea ce gandeste.

Prefer sa nu zambesc deloc,
Decat sa am un zambet de plin de falsitate,
Mai bine sa se vada cum sunt,
Sa se vada ce simt in realitate.

Un demon printre ingeri

Un inger ai avut de partea ta,
Veghea mereu sa-ti fie bine,ti-a daruit dragostea sa,
Ai avut-o,dar n-ai stiut cum sa o pastrezi,
Te-ai jucat cu ea,si-ntr-un final,ai reusit s-o pierzi.

Mereu ai fost un demon cu ingerii,
Mereu te-ai jucat cu sentimentele lor,
Nu le pretuiai pentru ceea ce iti daruiau,
Nu le pretuiai pentru sincera dragostea a lor.

Nu pot sa-ti doresc decat sa te indragostesti,
De-o fata pe care din toata inima sa ti-o doresti,
Si sa fie una ca tine,sa se joace cu inima ta,
Si apoi sa te lase in agonie sa iti plangi singur soarta,
Sa te intrebi apoi,ce-a avut cu tine,de ce ti-a facut asta,
De ce te-a amagit,de ce s-a purtat asa.

Poate atunci vei realiza ce ai facut,
Si ca ai fost si tu ca ea,
Poate vei realiza cum s-au simtit ele,
Cand te-ai purtat tu asa.

Deocamdata esti acelasi tip cu gandire de mascul invingator,
Care se crede mare Romeo,care se joaca cu iubirea fetelor,
Dar eu stiu ce esti pe dinauntru,ce esti cu adevarat,
Esti un rateu pe scara evolutiei,esti doar un ratat,
Nu sti sa pretuieste nepretuitul,si tine minte,
Nu esti nimic altceva decat o fiinta fara de minte.

O crima pasionala

O crima pasionala,
Moartea unei iubiri,
Deznodamantul unei relatii,
Doliul unei inimi.

In asta zi nefasta,
A fost ucisa fara mila,
A unei fete minunate,
Dragoste divina.

Ii daruise totul,si el a acceptat,
Dar nu ii era de ajuns,si a mai cautat,
El nu era inca pregatit,ca sa primeasca,
O iubire sincera,nu spera sa gaseasca,
O fata diferita,care sa nu il insele,
Una care la un viitor impreuna cu el sa spere.

Credea ca este doar o alta "ea",
Care la prima ocazie cu altul il va insela,
Doar o alta fata care ii zice ca il iubeste,
Si in gandul ei,pe altul si-l doreste,
Nu a putut vedea,iubirea ei adevarata,
Si a inselat-o,ucigandu-i visele-ndata.

Macar in al noualea ceas,sa isi fi cerut scuze,
Cu toate ca oricum lumea,n-ar fi incetat sa-l acuze,
Ca a avut totul,si ca numai are nimic,
Ca avut o iubita,precum multi si-ar fi dorit,
Si nu a ezitat sufletul sa-i fi ranit,
Lumea nu ar fi incetat sa-l acuze,
Ca este un nemernic,fara de scuze.

Inger



Un inger cazut in iadul de pe pamant,
Un inger,multi mi-au spus ca sunt,
Un inger si un demon,in acelasi timp,
Depinde de cum ma simt,de starea mea de spirit.

Ale mele aripi mari si albe,de putini au fost vazute,
Dar ele stau deseori,larg desfacute,
Cu toate ca sunt pline de iubire si dor,
De pamant nu ma pot desprinde,sa pot sa zbor.

Am ajutat multi alti ingeri,cazuti in pacat,
I-am ajutat sa-si vada aripile,pe care le-au uitat,
Aripi ce le-au fost ascunse,
De demonii ce i-au lasat cu sufletele de durere patrunse.

Am intalnit si ingeri,care vroiau spre cer sa zboare,
Dar i-am ajutat si le-am aratat ca viata este cu mult mai frumoasa,
Decat patru scanduri,cateva cuie,mult pamant si nicio fereastra.

Sub aripa mea protectare,pe cativa alti ingeri am luat,
Si dupa ce aripile si-au recapatat,sa zboare i-am invatat,
Am luat numai ingerii,care pareau ca au nevoie de ajutor neaparat,
Am ajutat numai ingerii care au meritat,
Numai pe cei adevarati,care nu erau demoni,
Ce in ingeri s-au deghizat.

Acelasi eu

Acelasi eu,sunt si voi fi,
Acelasi indragostit etern,pana voi muri,
Acelasi suflet de poet,pana la sfarsit,
Acelasi cautator al iubirii pe drumul spre infinit.

Asta sunt,asta voi fi,
Si ca ma voi schimba,nu vei sti,
Ca cel ce am fost,inca sunt si voi fi,
Pana imi voi potoli,focul inimii.

A mea inima arde,
Arde chiar mocnit,
Dar arde intr-un loc ferit,
De unde nu poate scapa,
Oricat de mult ar incerca.

Visul unei nopti de vara

Inchid ochii,ma desprind de realitate,
Incep sa creez o lumea,din vise desarte,
Prin farmec,in fata mea,incep sa o creez,
Doi ochi albastri,cu mana unui maestru ii conturez,
Un chip de copil,gingas,atragator,
Pe umeri ii desenez un par lung de un blond usor,
Doi obraji inbujorati,umerii catifelati,
Forme perfecte,un corp fara de defect,
Este oricum un vis,un vis perfect.

Si decorul,neaparat unul demn de paradis,
Un soare ce din ocean pare a fi desprins,
Valurile marii,se lovesc usor de mal,
Aerul sarat al marii,purtat de briza cu calm.

Cerul pare a lua foc,devenind un tablou fermecat,
De mana pe cea de langa mine am luat,
Ea vine usor inspre mine,si ma saruta nevinovata,
Ceea ce va urma,este eterna poveste de toti visata.

Coboram pe plaja,aproape,langa mal,
O sarut tandru pe buze,devin prizonierul propriului vis,
O sarut apoi,pe obraz,pe gat,dar simt ca as vrea putin mai mult,
Ne lasam apoi usor,pe nisipul cald,aspru,de mare adus si luat,schimbat,
Fiind deasupra mea,o ajut cu tricoul rosu,subtire,cu miscari stangace,
Apoi ea pe mine cu camasa alba,si cu nasturi-ncapatanati,
O sarut usor,pe sanii catifelati,ce in urma cu putin timp,de mare erau spalati.
Ea tresare,dovada ca ii place ceea ce fac,dovada ca pot continua,
Apoi scap de blugi,si ea de fusta,si fugim in mare,e gata acel apus de soare,
O lumina plapanda,ne lumineaza de pe cer,este eterna luna,
Ce lumineaza palida a noastra noapte nebuna.

O iau in brate,valuri usoare ne lovesc,
O sarut cu patima,ea imi spune ca ma iubeste si ma vrea,
O aduc mai aproape,si ii indeplinesc dorinta.
Pe ritmul marii,ne miscam usor,
Simt cum devenim unul singur,cum totul se pierde din privire,
Totul parea etern,fara de sfarsit,
Eram numai eu cu ea,era numai ea cu mine,
O simt aproape,aporoape de inima mea,
Este totul perfect,este un vis ideal.

Extenuati,revenim pe plaja,si ne asezam usor,
Eu pe spate,iar ea isi pune pe pieptul meu al ei mic capusor,
Ma joc cu mana in parul ei,ud inca de apa marii,
Camera mea prinde contur,si ea dispare,
Totul era,a fost,m-am trezit din visare,
A fost un vis frumos,e gata,putin ma doare,
Dar un vis,este o dorinta,
O dorinta ce va deveni reala,
Va fi o ea,n-o sa ma doara,
Va fi,o voi iubi,viata mea-i voi darui,
Va fi azi,va fi maine,cand o voi afla nu pot sti.

Sufletul...

De cele mai multe ori singurul ranit,
Cel in care ranile sunt zeci,si usor de privit,
El este istoria vietii noastre,
Ca o carte a trairilor nefaste.

Clipe fericite,in el sunt pastrate,
Dar si durerile,ele fiind insemnate.
Este el,sufletul nostru,
Portalul spre trecutul nostru.

Orice iti trezeste fericirea,
Sau din contra,tristetea,
Ramane o perioada in suflet pastrat,
Sau pentru totdeauna,niciodata nefiind uitat.

Un apus la malul marii

Simt cum imi este tot mai cald,
Si prin ceata o briza sarata,cunoscuta,
Incerc sa imi aduc aminte,dar ceata se ridica,
Sunt la malul unei ape,era briza marii.

Valurile nenumarate,se sparg de mal,
Zeci de pescarusi,zboara in aval,
Strigatele lor sonore,se aud in departare,
Minunatul peisaj,daruit de albastra mare.

O briza racoroasa,inlocuieste caldura anterioara,
Incepe sa se vada tot mai bine,linia ce apa de cer separa,
Albastrul de cristal al cerului,devine un rosu de foc,
Totul parca e un tablou minunat,timpul sta in loc.

Un vis de vara

Plictisit de moarte,scriu o poezie,
N-are nici un sens,sau poate...cine stie...

Privesc spre cer,
Un soare puternic ma orbeste,
Simt cum lumina lui puternica,
Trupul imi incalzeste...

Incep sa imi imaginez,
Ca sunt pe un taram de nedescris,
Simt cum calc pe nisipul incins,
Simt in aer sarata briza a marii,
Aud valurile spargandu-se langa mal,
Am inceput sa visez...ce caldura,un calvar...

Cand deschid ochii,
Revin la realitate,
Totul a fost o traire de moment,
O iluzie datorata caldurii,
Si a ceea ce in minte mea era,
Era oceanul,era briza,era marea...