luni, 24 august 2009

Un apus la malul marii

Simt cum imi este tot mai cald,
Si prin ceata o briza sarata,cunoscuta,
Incerc sa imi aduc aminte,dar ceata se ridica,
Sunt la malul unei ape,era briza marii.

Valurile nenumarate,se sparg de mal,
Zeci de pescarusi,zboara in aval,
Strigatele lor sonore,se aud in departare,
Minunatul peisaj,daruit de albastra mare.

O briza racoroasa,inlocuieste caldura anterioara,
Incepe sa se vada tot mai bine,linia ce apa de cer separa,
Albastrul de cristal al cerului,devine un rosu de foc,
Totul parca e un tablou minunat,timpul sta in loc.

Niciun comentariu: