sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Love Story

Era o seara frumoasa de septembrie, si cu toate ca era numai a5a zi de toamna a lunii, soarele stralucea, redand un amurg de toata frumusetea.

Cerul, acum parca cuprins de flacari, era plin de culori aprinse, rosiatice.

O briza racoroasa adia usoara, si se simtea placut, in toata acea caldura stransa peste zi, acum eliberata de cladiri si asfalt.

Cantecele ultimelor pasari ramase, se auzeau fie in vazduh, fie in coroanele tot mai sarace ale copacilor. Ele semnalau sfarsitul verii si inceputul toamnei, respectiv ca este timpul ca si ele sa ne parareasca, pornind in anuala lor calatorie spre Sud.

***

Doi porumbei albi, isi fac aparitia pe marginea unei cladiri, apoi, planeaza lin, lasandu-se in jos, unde un trecator cu inima buna le aruncase cateva firmituri de paine, prea putine insa pentru a le potoli foamea, dar destule pentru moment.

Dupa ce au terminat, si-au potolit setea dintr-o balta din apropriere, iar printr-o singura bataie de aripi, s-au inaltat spre cer, pe bolta caruia au stat zburand nestingheriti, unul alaturi de celalalt, pana au ajuns deasupra unui parc, respectiv a unui copac din acel parc, copac pe care s-au si asezat.

In aproprierea lui, erau nenumarati trandafiri, rosii precum sangele, catifelati la atingere asemeni matasei, erau minunati. Parfumul lor dulce si ametitor, era purtat de aerul serii, imbatand pe toti cei care treceau pe langa ei cu aroma sa.

Un tanar, rupse unul dintre ei, si i-l darui fetei care era cu el.

Acesta, parea a avea in jur de 17 ani, solid si impunator prin statura. Ochii sai albastri, straluceau puternic in ultimele raze ale serii. Parul sau saten, era tuns scurt, si la moda, scotandu-i in evidenta forma fetei. Purta o pereche de blugi albastri, si o camasa usor desfacuta, care-i venea ca turnata.

Ea, o adolescenta putin mai mica de varsta, feminina si firava, si dulce totodata, avand ochii caprui, si un par blond precum granele verii, lung, care era purtat de aceasi briza scaldata de parfumul trandafirilor. Rochita ei, de un rosu la fel de aprins ca al trandafirului pe care tocmai il primise, era usoara, subtire, venindu-i bine si intinerind-o.

Cei doi indragostiti si-au continuat drumul pe acea alee marginita de flori, care de care mai frumoase, si din loc in loc, cu felinare avand un design clasic, pana langa lac, pe luciul caruia sclipeau primele stele de pe bolta pe care avea sa apara si luna, care acum era dupa un nor.

Pe lac se plimbau si cateva lebede mari si albe, probabil obosite,ele facand escala pe acesta in drumul lor spre SUD, cu scopul de a lua o pauza, si a se pregati pentru ziua urmatoare, cand aveau sa-si continue drumul.

Niciun comentariu: